Confindustria România şi FPIAR au organizat Forumul Economic 2026 la Bucureşti

Forumul Economic 2026, organizat de Confindustria România şi F.P.I.A.R. - Federaţia Patronală a Industriaşilor şi Antreprenorilor din România, a reprezentat un spaţiu de dezbatere asupra viitorului Europei, a industriei sale şi a rolului său în contextul tensiunilor geopolitice, transformărilor tehnologice accelerate şi noilor provocări economice globale, potrivit unui comunicat remis redacţiei de Confindustria România.

În cadrul JW Marriott din Bucureşti, preşedintele Confindustria România, Andrea Allocco, şi preşedintele Federaţiei FPIAR, Giulio Bertola, au urat bun venit antreprenorilor, managerilor, diplomaţilor, filosofilor, inovatorilor şi reprezentanţilor lumii economice, care au participat la un dialog interdisciplinar între industrie, tehnologie, cultură şi viziune strategică, arată aceeaşi sursă. Printre aceştia s-au numărat: E.S. Laura Aghilarre - ambasadoarea Italiei în România; Vittorio De Pedys - preşedintele SIMEST; Luca Tagliaretti - director executiv al ECCC (Centrul European de Competenţe în Securitate Cibernetică); Constantin Vasilescu - preşedintele FP-SNERR (Federaţia Patronală a Noilor Surse de Energie Regenerabilă din România); Sorin Mierlea - preşedintele INFOCONS; Valentin Făgărăşian - deputat; Alessandra Capobianco - directoarea ITA (Agenţia Italiană pentru Comerţ Exterior) - Biroul din Bucureşti; Federico Mozzi - şeful Biroului Economic şi Comercial al Ambasadei Italiei la Bucureşti; Daniel Mihai - secretar general al ARA (Asociaţia Română a Apei); Mihaela Hristache - şefa Departamentului de Relaţii Internaţionale al Camerei de Comerţ Prahova; Adelina Călărăşanu şi Alexandru Petrescu - reprezentanţi ai Companiei Naţionale Unifarm din cadrul Ministerului Sănătăţii, conform comunicatului.

Titlul evenimentului - „Powered by Europe. Open to the world” - a sintetizat tema centrală a Forumului: o Europă care trebuie să îşi consolideze autonomia strategică fără a renunţa la cooperarea internaţională, construind un model de dezvoltare mai rezilient, mai inovator şi mai durabil, potrivit sursei citate. Lucrările au fost deschise de Andrea Allocco, preşedintele Confindustria România şi vicepreşedinte al Federaţiei F.P.I.A.R., care a subliniat modul în care competitivitatea industrială, digitalizarea şi capacitatea de inovare reprezintă elemente indispensabile pentru securitatea economică europeană, notează comunicatul. În discursul său, a reieşit necesitatea realizării unui ecosistem economic capabil să integreze infrastructuri moderne, transformare digitală şi cooperare industrială între ţările europene, adaugă aceeaşi sursă.

„Europa nu se mai poate limita doar la a reacţiona în faţa crizelor. Trebuie să reînceapă să construiască, să investească şi să inoveze având o viziune comună. Competitivitatea industrială, autonomia energetică, transformarea digitală şi cooperarea internaţională nu sunt obiective separate, ci părţi ale aceleiaşi strategii menite să garanteze creşterea economică, securitatea şi stabilitatea socială pentru generaţiile viitoare”, a declarat Andrea Allocco, conform comunicatului remis redacţiei.

O contribuţie instituţională a venit din partea E.S. Laura Aghilarre, ambasadoarea Italiei în România, care a evidenţiat valoarea strategică a relaţiilor economice dintre Italia şi România şi rolul cooperării europene într-un context internaţional caracterizat de instabilitate şi competiţie geopolitică, potrivit sursei citate. Printre temele dezbătute în cadrul Forumului s-a numărat internaţionalizarea companiilor europene, iar Vittorio De Pedys, preşedintele Simest, a oferit o analiză a noilor dinamici economice globale, concentrându-se pe instrumentele necesare pentru a sprijini companiile europene pe pieţele internaţionale şi pe importanţa politicilor industriale orientate spre rezilienţă şi securitate strategică, arată comunicatul.

O contribuţie culturală şi filosofică a fost adusă de Andrea Colamedici şi Maura Gancitano, care au abordat relaţia dintre tehnologie, inteligenţă artificială şi transformare socială, notează aceeaşi sursă. Intervenţiile lor au extins dezbaterea dincolo de dimensiunea economică, invitând publicul să reflecteze asupra implicaţiilor culturale şi etice ale inovării tehnologice şi asupra riscului unei societăţi ghidate tot mai mult de algoritmi, potrivit comunicatului. Tema inovării şi a transformării sistemelor de producţie a fost analizată de Ernesto Ciorra, care a ilustrat modul în care sustenabilitatea, inovaţia deschisă (open innovation) şi capacitatea de adaptare tehnologică reprezintă factori decisivi pentru competitivitatea industrială europeană, arată sursa citată. În prezentarea sa, s-a pus accent pe necesitatea de a construi organizaţii mai flexibile, capabile să colaboreze şi să facă faţă schimbărilor economice şi geopolitice, adaugă aceeaşi sursă.

Pe tema inovării a intervenit şi Cristian Ranallo, care a adus o reflecţie asupra rolului transformării digitale ca pârghie strategică pentru competitivitatea companiilor europene, potrivit comunicatului. În discursul său, acesta a evidenţiat că adoptarea noilor tehnologii, de la inteligenţa artificială la sistemele avansate de gestionare a datelor, nu poate fi considerată exclusiv o chestiune tehnică, ci trebuie să se traducă într-o schimbare culturală şi organizaţională, notează aceeaşi sursă. Ranallo a subliniat, de asemenea, importanţa open innovation ca instrument de stimulare a colaborării între companii, startup-uri, centre de cercetare şi instituţii, pentru a crea ecosisteme capabile să accelereze dezvoltarea de noi competenţe şi să genereze valoare pe termen lung, arată comunicatul.

Jurnalistul Andrea Daniele Signorelli, în rolul de moderator, a ghidat dezbaterea dintre vorbitori, iar prin întrebările şi intervenţiile sale, discuţia a menţinut accentul pe temele transformării contemporane: inteligenţa artificială, inovarea, geopolitica tehnologică şi viitorul sistemelor economice europene, potrivit sursei citate. Moderarea sa a contribuit la crearea unui dialog între industrie, finanţe, diplomaţie şi filosofie, transformând Forumul într-un spaţiu de reflecţie asupra relaţiei dintre tehnologie, societate şi democraţie, conform comunicatului.

Forumul Economic 2026 a conturat astfel imaginea unei Europe care traversează o fază complexă, dar care investeşte în infrastructură, energie, inovare şi capital uman şi care îşi regăseşte o viziune comună între industrie, tehnologie şi cultură, notează aceeaşi sursă. Reuniunea de la Bucureşti a fost un spaţiu în care antreprenoriatul, gândirea critică şi diplomaţia au dialogat în jurul unui model de dezvoltare deschis către lume, fundamentat pe conştientizare strategică şi pe capacitatea de a acţiona unitar, încheie comunicatul Confindustria România.